Comuna Fantanele judet Suceava

foto

 

 

 


Obiceiuri de anul nou

  Sărbatorile de iarna aduc cu ele miracolul Nasterii Domnului, a sfârsitului si inceputului de an. Insusirea fundamentala a acestor sărbatori este bucuria si speranta cu care omul intimpina trecerea de la anul vechi la anul nou, inceputul unei unei noi etape din viata, fiind si inceputul unei noi perioade de vegetatie din viata satenilor. Acesta este momentul de a saluta cu bucurie venirea Anului Nou, de a-l intimpina cu cintece si jocuri, daruri si urari exprimate prin traditii si obiceiuri cunoscute fiind : Colindele, Capra, Ursul, Plugusorul, Sorcova . Folclorul romanesc a grupat, obiceiurile in patru cicluri care concorda celor patru anotimpuri: obiceiuri de primavara, de vara, de toamna si de iarna, aceste din urma fiind deosebit de vaste, pe intreg teritoriul folcloristic , incarcate de semnificatii si simboluri pentru cultura noastra populara. Conform traditiei dupa lasarea secolului, flacaii din comuna, ce vor imbraca costumele caiutiilor, a caprei, cauta si impaca muzicanti (lautari) care ii vor insoti la parada mascatilor, desfasurata initial in fata multimii adunate in centrul satului in ultima zi a anului, apoi se transfera pe la casele gospodarilor, a fetelor de maritat si pe la rude, ducand cu ei si uraturile de bun augur. Tonul plugusorul sau uratul este dat de catre copii care, in ultima zi din an, in preajma amiezei, incep a umbla pe la case, rostind uraturi si primind in schimb colaci, fructe sau bani dupa posibilitatile gazdelor. Uratura cea mai des rostita este plugusorul, fiind strans legat de mitul fertilitatii. Către seara copii se retrag fiecare la casele lor, alaiul plugusorului fiind amplificat de cetele de mascati formate din caiuti, ursi, capre, banda jianu, caldarari etc.  Desi nu se mai cunoaste in totalitate sensul acestor semnificatii si simboluri , intreg procesul ritualic al acestor datini se desfasoara respectand traditia transmisa din “ tata in fiu “ , mastile de o adevarata maestrie intruchipand diferite figure mitologice, costumele, excelarea invatarea dansului (jocul) ce il vor executa cetele si intreaga recuzita sunt pregatite din timp, necesitand multa atentie si respect, toate acordate acestor datini si obiceiuri.



Jocul caiutilor - descriere


Caiutii sunt intalniti mai in toate satele din Bucovina, cunoscuti ca buni dansatorii, caiuti din Zamostea, Dolhesti, Zvoristea, Fantanele, care impresioneaza prin splendoare si eleganta. Jocul caiutiilor are o valoare deosebita pentru sateni, fiind unul din cele mai frumoase jocuri. Tinerii ce formeaza grupurile de caiuti sunt foarte buni dansatori, manifestand prin joc dinamismul si forta vitala a tineretii. Dansul caiutilor inspira curajul si voinicia,vitejia celor ce plecau sa-si apere hotarele tarii. .Tricolorul este intotdeauna prezent la costumele caiutilor Cei care imbraca costumul de caiuti sunt dotati cu capete de cal, confectionate din lemn si imbracate in panza alba venind si cu alte elemente ornamentale (oglinzi, peteala, panglici). Capul de cal este fixat intr-un suport de lemn, de obicei o covata gaurita la mijloc acoperita de o fustanela din panza alba ,peste care se aplica elemente decorative. Caiutii sunt grupati in cete conduse de un capitan. Jocul acestor tinerii, care intrepreteaza dansul caiutiilor se desfasoara fata in fata ,radial, in linie si in cerc, sub comanda capitanului , amintindu-ne parca de un atac cavaleresc. Se spune ca in credintele strabune, calul avea o functie de aparare, si protejare a caselor si a bisericilor de duhurile rele. Astazi jocul caiutiilor este reprezentat nu pentru semnificatiile simbolice ancestrale , ci pentru frumusetea dansului interpretat de tinerii ce imbraca
 



 

 


 


JOCUL URSULUI SI A CAPREI

Jocul ursului

Pregatirea costumului de urs pentru mascarada de Anul Nou se face din timp, cu o deosebita minutiozitate, capul de urs este confectionat dintr-un suport matalic astfel incat sa redea cat mai real forma de cap a animalului, peste care se intinde o piele de miel, fiind impodobit ulterior cu sireaguri de margele. Tinerii ce imbraca acest costum poarta de la gat in jos un cojoc lung intors pe dos sau o blana de oaie, in mana tin un toiag (bata) avand la unul dintre capete un lant scurt de care se prinde un ( franj )de culoare rosie . De notat faptul ca fiecare sat component al comunei intruneste caracteristicile traditionale participand la desfasurarea acestor parade prin cetele proprii de caiuti, ursi, capre etc. Cetele de ursi sunt formate din grupuri de 3 pana la 6 personaje, in frunte cu un ursar, costumul acestuia fiind confectionat dintr-un material in care rosul este culoarea predominanta. Tinerii cei mai vanjosi ce imbraca aceste masti, au ocazia de-asi etala forta si iscusinta, caractere intalnite la urs, ridicandu-si ursarul pe bate si purtat pe umerii acestora, isi fac loc prin multimea adunata la aceasta desfasurare de parade mascate ce au loc in ultima zi a anului in centrul satul Banesti, intrand in spatiul special amenajat, scena derularii acestor traditii, in acompaniamentul tobei si strigatelor produse de catre ursar. Jocul ursilor este imprimat dupa un ritual vechi, in care se mimeaza moartea ursului apoi reinvierea, rotirea acestora in cerc si ridicarea pe toiag (bata), facand parca aluzie la depasirea iernii acestui animal prin hibernare si venirea primaverii, simbol al regenerarii vegetatiei. Jocul ursilor este la fel de spectaculos ca si cel al caiutiilor fiind foarte apreciat. De mentionat ca caracteristicile acestui joc al ursilor este foarte asemanator, intalnit si in satele invecinate, Chiliseni,Bosanci,Poieni etc.

Jocul caprei - descriere  

Un loc deosebit il ocupa si jocul caprei, intre jocurile cu masti. Costumul este confectionat dintr-un cap care sa redea cat mai real forma capului de capra sculptat in lemn, maxilarul inferior este mobil, in timpul dansului acesta este actionat fiind tras de o sfoara, producand sunetele unei clampaniri in ritm de fluier sau a strigaturilor intrepretate de catre cioban cum ar fi: Ta, ta, ta, caprita, ta!..Sa corespunda cat mai mult cu realitatea capul este incadrat de doua cornite impodobite cu oglinzi si panglici, fixat apoi de un bat care se sprijina de pamant. Corpul personajelor care intrepreteaza rolul caprei este acoperit in prezent cu o scoarta , peste care se coase diferite panglici, desi pana nu demult, copiil fiind imi amintesc ca costumul caprei era acoperit cu stuf. Astazi aceasta traditie este intalnita in satele vecine cum ar fi Veresti si Siminicea. Dansul caprei este saltaret,intrepretand rolul zvapaiat al acestor animale, totul se desfasoara pe ritmul si in acordul cantecelor unui fluieras. Ca si la jocul ursilor si la jocul caprei sunt intalnite mai multe faze printre care imbolnavirea, moartea si reinvierea.Cercetatorii presupun ca dansul caprei provine din ceremoniile sacre arhaice inchinate mortii si renasterii divinitatii. Jocul caprei este cunoscut ca fiind numarul final, subordonandu-se cetelor de caiutii si ursi.